Cu doar câteva zile înainte de ceea ce avea să fie ultima cursă din cariera sa de pilot în Campionatul Mondial de Formula 1, după 20 de ani de activitate, Kimi spunea că părăsește competiția cu bucurie și fără urmă de regret. Motivul? Dorința de a petrece mai mult timp alături de familie, dar și faptul că Formula 1 a devenit prea complicată, că banii vorbesc și e prea multă dramă inutilă.
Așa a fost Kimi pe durata întregii sale cariere. Un om al vorbelor puține, finlandezul supranumit pe bună dreptate THE ICEMAN – “Omul de gheață”, a cucerit milioane de inimi tocmai datorită felului său de a fi. Un racer autentic, un om care nu s-a implicat niciodată în jocuri de culise și nici în lupte nedrepte pe circuit, un pilot care a spus mereu lucrurilor pe nume și a oferit feedback valoros inginerilor.
În 2007, Räikkönen a câștigat titlul mondial al piloților, iar echipa sa, Scuderia Ferrari, a terminat pe primul loc în campionatul constructorilor. Există voci care susțin faptul că acest titlu a fost câștigat cu noroc, sau chiar că a fost primit drept cadou de către Kimi din partea celor 2 coechipieri McLaren-Mercedes de atunci: Lewis Hamilton și Fernando Alonso, dar adevărul este că dacă ar fi avut încă un strop de noroc, Kimi ar fi câștigat și titlurile din 2003 și 2005.
Irelevant. Pentru The Iceman nu a contat niciodată statistica, dar cu toate că țelul său în F1 a fost atins încă din 2007, el a rămas în competiție până în 2021 de dragul racing-ului și este în continuare ultimul campion mondial dat de Ferrari.
De altfel, relația finlandezului cu echipa din Maranello a fost una atât de special încât ar putea primi titulatura de “relație karmică”.
De ce?
Parteneriatul Kimi-Ferrari a fost încheiat brusc la finalul sezonului 2009 atunci când echipa a decis să-l înlăture și să-l aducă în locul său pe spaniolul Fernando Alonso, dublu campion mondial cu Renault în 2005 și 2006. S-a scris mult la vremea respectivă despre această mutare care a însemnat totodată o pauză competițională a lui Räikkönen de doi ani, doi ani care conform spuselor sale recente, au fost cheia longevității carierei sale.
După cei doi ani în care a stat departe de monoposturi și s-a distrat în WRC, cochetȃnd apoi și cu NASCAR-ul, Kimi a revenit în Formula 1 în 2012, la echipa Lotus F1, echipă pe care a părăsit-o la final de 2013 că să plece la… Ferrari! Deși desfășurată de această dată pe o perioadă de 5 ani, colaborarea dintre cele două părți nu a mai fost încununată cu niciun titlu mondial, dar cu siguranță a fost o perioadă importantă atât în cariera lui Kimi, cât și în istoria Ferrari deoarece l-au avut alături pe ultimul lor campion mondial.
Ca o dovadă a faptului că Kimi a fost și este în continuare extrem de iubit de fanii sportului, în ultima sa cursă, o cursă decisivă pentru soarta titlului din sezonul 2021,finlandezul a fost votat drept Driver of the day într-o cursă pe care problemele tehnice apărute la monopostul său Alfa Romeo, l-au împiedicat să o termine.
În 2017, la Barcelona, după o cursă terminată prematur în primul viraj al primului tur, Kimi a primit vizita unui fan de 6 ani în motorhome-ul Ferrari. Thomas, se afla in tribună și a fost surprins de camerele de filmat în timp ce plângea în hohote în urma abandonului idolului său, iar reacția sa a înduioșat inima tuturor, inclusiv pe cea a lui Kimi care s-a pozat cu micuțul fan și i-a dăruit acestuia o șapcă Ferrari semnată de el.
În ultima cursă a lui Kimi, rememorând toți anii în care au stat cu sufletul la gură pentru el, e foarte probabil ca toți fanii finlandezului să fi fost pentru o clipă Thomas și să aibă lacrimi in ochi din pricina abandonului definitiv din turul 27 al cursei de pe Yas Marina, din Abu Dhabi.
S-a încheiat o întreagă eră o dată cu retragerea lui Kimi Räikkönen. Nu va fi uitat.
Din perspectiva de fan a lui Kimi, lucrurile sunt cât se poate de clare: mă bucur că am asistat la ascensiunea unui pilot de geniu care a rămas, dincolo de orice, un om simplu. Am crescut cu pasiunea pentru acest sport și pentru Kimi, am prins vremea când internetul nu era atât de la îndemână cum e astăzi și, implicit, informația era mult mai greu de găsit; mai ales pentru un copil de 7-8 ani, așa cum eram când am prins drag față de această competiție și față de cel mai interesant personaj al vremii respective.
Mă amuză teribil un interviu recent în care finlandezul rebel al anilor 2000, vorbește despre momentul în care, în urma unei petreceri date în stilul caracteristic și care a ajuns, desigur, în atenția presei, Ron Dennis, managerul exigent al echipei McLaren-Mercedes pentru care a concurat în perioada 2002-2006, i-a pregătit contractul rupt și aproape că l-a concediat. Cum a reparat Kimi greșeala? Simplu. Câștigând următoarea cursă.
Mereu sigur pe el. Kimi a fost pilotul cu puțină experiență, dar pe care Peter Sauber l-a adus în Formula 1 în 2001, iar echipa sa, Sauber Petronas, a reușit astfel să termine pe locul al 4-lea în clasamentul constructorilor din acel an. Un pariu câștigat. Un tânăr fantastic ce avea să rămână o emblemă a sportului.
Având în vedere longevitea carierei sale, dar și cumulul de suișuri și coborâșuri, consider că nu mi-aș fi putut alege mai bine de atât favoritul. Am fost suficient de norocoasă încât să am drept idol un pilot rapid cu principii de viață solide, un pilot care m-a împins să învăț rapid limba engleză pentru a putea fi mereu informată și un pilot pentru care am mers la curse, pe 3 circuite diferite, primul contact direct cu Marele Circ fiind în 2007, pe Hungaroring.
O pasiune care mi-a adus nenumărate beneficii.
Sunt recunoscătoare pentru tot. Nu aș fi putut cere mai mult (de la propria copilărie, de la experiența mea cu acest sport, de la tatăl care mi-a insuflat pasiunea pentru curse, de la însuși Kimi).
